Petrecerea în pijamale

Era în toiul verii, mai exact la sfârșitul lunii iulie, când am fost invitat, de verișorii mei din Spania și Italia, la o petrecere în pijamale, la mătușa noastră. Mi-am pregătit rucsacul, cu schimburi și pijamale, pentru trei zile, dar am și pus câteva jocuri de societate și cărți de citit, deoarece petrecerea avea să înceapă.

Am ajuns acasă la mătușa, unde mă așteptau verișorii mei, pe care nu i-am mai văzut de dinainte de pandemie. Erau îmbrăcați în pijamale. Chiar și mătușa s-a alăturat. Era o doamnă înaltă, plinuță, cu un chip vesel, plin de bucurie, deoarece avea casa plină de copii cu voci cristaline, care îți umpleau inima, avea părul șaten și vâlvoi, ochii căprui, buzele roșiatice și obrajii trandafirii.

Mătușa mea era foarte vorbăreață, semăna cu un cățeluș care latră tot timpul, încercând să își spună poveștile. Noi, copii am făcut un cort. Eram destul de plictisiți deci ne-am uitat la un film. Dar și filmul ne-a plictisit, deci ne-am jucat jocuri de societate, precum: Piramida, Nu te supăra frate și Șarpele.

După un timp, s-a făcut ora zece. Deci ne-am pregătit de culcare. Am dormit foarte bine. A doua zi, am mers la bunica. Am stat cu o altă mătușă. Dar aceasta era silențioasă, liniștită și calmă. Era scundă și slăbuță, avea părul blond, ondulat, cu ochii mari, căprui, buze roșii, puțin plinuțe și un chip luminat. Ea a stat în Italia, deci ne-a gătit paste. Nu am mâncat, deoarece nu-mi plăceau acest tip de paste, dar nu s-a supărat. Seara, distracția a început. Am ascultat muzică și am dansat. A fost foarte frumos. Târziu în noapte, am adormit, fiecare pe unde poate. Unul pe canapea, altul pe salteaua gonflabilă, altul pe canapea.

Nimic nu se compară cu o petrecere în familie!